joi, 18 noiembrie 2010

Inteligenta Inimii

Inteligenta capului nu e deloc inteligenta; ea este calitatea de a fi bine informat. Adevarata inteligenta este inteligenta inimii, singura inteligenta care exista.
 
Capul este doar un acumulator. El e vesnic vechi, niciodata nou, niciodata original. Este bun la anumite scopuri; ca fisier, e foarte bun. Si in viata e nevoie de asta-multe lucruri trebuie tinute minte. Capul, mintea, e un biocomputer. Acumuleaza intr-una cunostinte in el si ori de cate ori ai nevoie de ele le scoti. Capul e bun pentru matematica, pentru socoteli, pentru viata de zi cu zi.
Dar daca tu crezi ca asta e toata viata ta, ai sa ramai prost. N-ai sa cunosti niciodata  frumusetea simtirii, n-ai sa cunosti niciodata binecuvantarile inimii. Nu vei cunoaste niciodata harul care coboara numai in inima, dumnezeirea care intra numai in inima. Nu vei cunoaste niciodata rugaciunea, nu vei cunoaste niciodata poezia, nu vei cunoaste niciodata iubirea.

Inteligenta inimii aduce poezie in viata ta, iti invata pasii sa danseze, iti face viata o bucurie, o sarbatoare, un ras continuu. Iti da simtul umorului. Te face capabil de iubire. Asta e adevarata viata. 

Viata care e traita cu capul e o viata mecanica. Devii un robot – poate foarte eficient. Robotii sunt foarte eficienti, masinariile sunt mai eficiente decat omul. Cu capul poti castiga multe, dar nu vei trai multe. Poti avea un standard de viata mai bun, dar nu vei mai avea viata.

Viata este a inimii. Viata poate creste numai in inima. Viata, dragostea, spiritul cresc numai in solul inimii. Tot ce este frumos, tot ce este cu adevarat valoros, tot ce este plin de inteles, important vine din inima. Inima este centrul, capul e doar periferia. A trai cu capul inseamna a trai la periferie, fara sa ajungi sa cunosti vreodata frumusetile si culorile centrului. A trai la periferie inseamna prostie.

A trai cu capul inseamna prostie. A trai cu inima si a te folosi de cap ori de cate ori este nevoie inseamna inteligenta. 

Dar centrul, stapanul, se afla in miezul fiintei tale. Stapanul e inima, iar capul e doar servitor – asta inseamna inteligenta. Cand capul devine stapan si inima e uitata de tot, asta e prostie.

E la latitudinea ta sa alegi. Tine minte, capul ca sclav e un sclav frumos, foarte util. Dar ca stapan e un stapan periculos si iti va distruge toata viata, iti va otravi toata viata.

Priveste in jurul tau. Viata oamenilor e total otravita, otravita de cap. Ei nu mai simt, nu mai sunt sensibili, nimic nu-i mai emotioneaza. Soarele rasare dar in ei nu tresalta nimic; se uita la soare cu ochii pustii. Cerul se umple de stele, dar inima lor ramane insensibila la frumusetea nemarginita presarata de stele, niciun cantec nu se inalta din inima lor.

Omul a uitat sa cante. Norii vin pe cer si paunii danseaza, dar omul nu stie sa danseze. A ajuns un infirm. Pomii dau in floare – dar omul gandeste, niciodata nu simte, si fara simtire inflorirea e cu neputinta.

Iesi din starea asta! Lasa viata sa aiba romantism, putina aventura. Exploreaza! Milioane de frumuseti si de splendori te asteapta. Continui sa te misti in cerc, fara sa intri in tempul vietii. Usa templului este inima.

Urmareste, cerceteaza, observa, uita-te bine la viata. Nimeni altcineva n-o sa te ajute. Ai depins prea mult de altii, de asta ai ajuns asa. Ai grija, e responsabilitatea ta. Esti dator fata de tine insuti sa te uiti bine la ce faci cu viata ta.

Exista poezie in inima ta? Daca nu, nu mai pierde timpul. Ajuta-ti inima sa toarca si sa teasa poezie. Exista romantism in viata ta? Daca nu exista, esti deja in mormant.

Invata sa traiesti. Adevarata inteligenta este cea a inimii. Ea nu e intelectuala, este emotionala. Nu seamana cu gandirea, seamana cu simtirea. Ea nu este logica, este iubire.

Iubirea e disponibila doar pentru cei care isi ascut continuu inteligenta. Iubirea e pentru cei mediocri…iubirea nu e pentru cei lipsiti de inteligenta. Omul lipsit de inteligenta s-ar putea sa fie un intelectual de frunte; de fapt, cei lipsiti de inteligenta incearca sa devina intelectuali; asta e modul lor de a-si ascunde lipsa de inteligenta.

Iubirea nu e pentru intelectuali.Iubirea necesita cu totul altfel de talent – o inima talentata, nu un cap talentat. Iubirea are inteligenta ei, felul ei de a vedea, de a percepe, felul ei de a intelege viata, de a patrunde misterul existentei. Poetul e mult mai aproape de asta decat filosoful. Iar misticul este chiar in templu. Poetul este pe trepte, iar filosoful este departe. El cel mult se poate apropia de alee, dar niciodata de trepte. El continua sa dea tarcoale templului, studiind peretii exteriori, si ajunge sa fie atat de vrajit incat uita de tot ca peretii exteriori nu sunt adevaratul templu si ca zeitatea e inauntru.

Poetul ajunge la usa, dar usa e atat de frumoasa incat il hipnotizeaza. El crede ca a ajuns – ce poate exista mai mult de atat? Filosoful se pierde tot incercand sa ghiceasca ce se afla inauntru. El nu se duce acolo, el doar gandeste, filosofeaza. Poetul incearca sa patrunda misterul, dar se impotmoleste la usa. Misticul intra in chiar sanctuarul templului.

Calea este iubirea si calea este inteligenta iubitoare. Cand iubirea si inteligenta se intalnesc, se creeaza un spatiu in care tot ce este cu putinta omului poate deveni realitate. E nevoie de o inteligenta iubitoare. Inteligenta singura devine intelectuala, iubirea singura devine sentimentalism, dar inteligenta iubitoare nu devine niciodata intelectuala sau setimentalism. Ea iti confera un nou gen de integritate, o noua cristalizare.

Osho, “Inteligenta. Reactioneaza creativ la prezent.”, Pro Editura si Tipografie

Articol preluat de pe site-ul damaideparte.ro

marți, 14 septembrie 2010

Iubire adevarată


Ah, ca iubirea din lume să fie eliberată din lanţuri. Să fie descătuşată. Ah, ca iubirea să fie o pasăre care este eliberată din cuşca sa. Ah, ca fereastra către iubirea adevărată să fie deschisă şi lăsată deschisă, pentru a ieşi afară şi pentru a intra, aşa cum ii place iubirii să facă.

Iubirea pe Pământ a fost înăbuşită. Ştiţi că a fost. Iar sentimentul de nevoie a luat uneori locul iubirii. Nu ar exista nefericire dacă pasărea iubirii ar fi lăsată liberă. Aşa cum este, iubirea a fost reglementată, chiar încătuşată, ca şi cum iubirea trebuia să fie precaută şi să îşi plănuiască extinderea cu atenţie. Iubirea ar prefera de fapt să fie liberă să se ridice pentru a ateriza oriunde. Iubirea vrea să fie liberă să iubească. Asta este tot ceea ce iubirea doreşte, să fie un fluture liber să zboare la toate florile, să le bea nectarul dulce, să le împlinească, să iubească să se daruiască.

Iubirea nu este un mandat. Iubirea nu are nevoie de un mandat. Iubirea are nevoie doar să fie lăsată liberă să cadă oriunde şi peste tot. O lesă lungă nu este îndeajuns de bună pentru iubire. O lesă lungă nu permite iubirii să ajungă peste tot. Iubirea care nu poate ajunge decât până într-un punct, nu este liberă să fie iubirea care este. Iubirea este iubire, nu un aribitru. Iubirea nu se tocmeşte. Iubirea se cunoaşte, şi asta esre tot ceea ce ştie.

Iubirea nu este despre jurisprudenţă. Nu există nicio curte de instanţă atunci când vine vorba despre iubire. Vorbim despre iubirea adevărată însăşi, iubirea care nu este limitată de specificări şi care nu este atracţie fizică, ci iubire, iubire adevărată. Iubirea adevărată este spontană. Iubirea nu poate fi controlată şi făcută să iubească aici, dar nu şi acolo. Iubirea strigă din sălbăticia strânsorii sale. Ţipă.

„Odată pentru totdeauna, lăsaţi-mă să fiu liberă şi să fac ceea ce vreau, căci vreau să fiu eliberată din orice legături. Voi fi de nelegat. Sunt atât de sătulă de restricţii. Eliberaţi.mă din această cămaşă de forţă, care îmi spune când şi unde pot să iubesc. Vreau doar să iubesc şi să nu am bariere artificiale în calea iubirii mele. Pot iubi totul. Vă pot iubi pe voi, şi îî pot iubi pe alţii. Pur şi simplu, ştiu cum să iubesc şi să nu găsesc motive să nu iubesc. Cât despre iubirea mea în sine, nu are nevoie de niciun motiv. Iubirea nu se ia după motive. Dacă iubirea ar avea reguli, iubirea nu s-ar supune judecăţii voastre. Iubirea are o viaţă a ei. Nu luaţi iubirea separat.

„Sunt iubire şi vreau să fiu eu. Nu sunt un copil nesupus. Doar că lumea a făcut reguli nesfinte pentru mine. Permiteţi.mi să fiu ceea ce sunt. Permiteţi-mi să fiu tot ceea ce sunt. Permiteţi.mi să zbor înalt. Permiteţi.mi să mă atunc în faţă. Permiteţi.mi să fiu iubire. Permiteţi-mi să fiu intantă. Nu îmi mai oferiţi staticitate. Nu mai decideţi unde să aterizez sau cum.

„Eu sunt iubire. Nu sunt animalul vostru de companie, pe care decideţi când să îi daţi drumul afară şi când în casă. Eu sunt iubire. Sunt propriul meu amestec. Lasaţi-mă să fiu fără nicio obiecţie din partea voastră.

„Nu am limite. Eu iubesc. Aceasta este întreaga poveste despre mine.

„Nu mă derutaţi. Nu îmi tăiaţi ramurile. Nu mă înghesuiţi printr-o crăpătură. Deschideţi toate uşile pentru mine. Deschideţi toate ferestrele. Vreau sa fiu eu, şi nu imaginea cuiva despre mine. Vreau să fiu pur şi simplu iubire, deoarece asta este ceea ce sunt. Nu vreau să fiu adăpostită. Vreau să fiu eliberată. Vreau să fiu precum sunt. Vreau să fiu eu.”

http://www.heavenletters.org/

luni, 2 august 2010

Tu ce fel de inger esti? (II)

    Spiritele Intrupate ale Naturii

*            Cand te uiti in ochii unui Spirit Intrupat al Naturii, vzi sclipiri de malitie sau sagalnicie.

Asa cum le spune si numele, oamenii din aceasta categorie arata ca si cum ar fi zane, elfi, stime, gnomi, animale reincarnate si unicorni. De cele mai multe ori, au parul roscat (rosu aprins, castaniu, blond roscat, etc), infatisare celtica, ten rumen sau pistruiat. Acestia au ca spirite protectoare, pe langa ingeri, si zane.
Spiritele Intrupate ale Naturii:
o       Suporta cu greu regulile si cred ca oamenii care se supun lor sunt niste blegi;
o       Sunt fiinte iubitoare de amuzament, deseori farsori si sunt mereu in cautarea rasului;
o       Au aripi de fluture sau de dragon (la nivel eteric, bineinteles). Au trupuri zvelte, metabolism rapid si sistem nervos sensibil.
o       Sunt dependenti de anumite vicii – adora sa petreaca;
o       Au personalitati arzatoare, pasionale.

        Spiritele Intrupate ale Naturii intra, uneori, in necazuri, din cauza simtului lor excentric al umorului. Glumele lor pot fi uneori inoportune, ofensatoare, de prost gust, sau doar extrem de nepotrivite. Dar una dintre misiunile acestora este sa lumineze lumea, sa o faca sa zambeasca si sa rada – chiar pe seama lor proprie.
            In regatul eteric al Spiritelor Naturii, zanele, elfii si altii tin petreceri nocturne, pline de dans, cantec, povestit si voie buna. Ei cunosc valoarea spirituala a zburdalniciei si bucuriei! Nu e deloc surprinzator ca si perechile lor umane stiu sa se distreze. Spiritele Intrupate ale Naturii devin deseori animatori profesionisti, inclusiv comedieni, actori, dansatori si muzicieni.
            Spiritele erau obosite de asaltul uman asupra naturii, animalelor si mediului. Si fiindca nu ar fi putut progresa prea mult ca fiinte spirituale micute, au ales sa ia infatisari umane, pentru a avea mai multa putere in procesul de curatare a aerului Pamantului, a apei si a solului, precum si pentru ajutorarea animalelor.
            Spiritele Naturii prefera compania animalelor si a plantelor, mai degraba decat pe cea a oamenilor. Ele simt o furie fireasca indreptata catre rasa umana, pentru distrugerea planetei. Se spune ca acestea sunt niste poznasi rautaciosi, dar dar ele sunt asa numai cu oamenii care nu respecta mediul. Pe de alta parte, adora sa-i ajute pe oamenii care recicleaza materialele, folosesc produse de curatenie ecologice, se poarta frumos cu animalele si o respecta pe Mama Natura. Unele pozne ale Spiritelor Naturii sunt pasiv-agresive, provenind din lipsa lor de respect pentru modul in care oamenii fac risipa.
            In relatii, partenerii romantici sunt atrasi de Spiritele Intrupate ale Naturii datorita abilitatilor lor de comedieni, muzicale sau artistice. Dar dupa inceperea relatiei, Spiritele Intrupate ale Naturii pot fi acuzate de a fi “strengari”, “imaturi”, “neimplicati” sau “incapatanati”. Ei arata aceleasi trasaturi ale personalitatii ca si micii elfi, zanele, gnomii si cei asemenea lor. In Taramul Spiritelor Naturii, aceste fiinte sunt deseori cochete si promiscue. Corespondentii lor umani pot manifesta aceste caracteristici si in cadrul relatiilor.
            Spiritele Naturii isi indreapta mai putin atentia catre oameni, decat o fac Ingerii Intrupati. Le place sa se intovasareasca doar pentru a petrece si apoi vor sa fie lasati in pace. Sunt inclinate, de asemenea, spre abuzul de substante si dependenta.
            Multe Spirite Intrupate ale Naturii se gasesc in profesii care ofera ajutor si in care sunt implicati oamenii – dar, de obicei, pentru ca au o “chemare” sa faca asta. Asemeni Hobbitului Frodo, din cartea si filmul “Stapanul Inelelor”, Spiritele Intrupate ale Naturii sunt eroi sovaitori, care ajuta oamenii pentru ca trebuie si nu neaparat pentru ca vor sa o faca.
            Ele au nevoie de mult spatiu si singuratate, mai ales in mijlocul naturii. Spiritele pot fi timide si foarte retrase, chiar daca sunt extrovertite in cadrul reuniunilor sociale. Ele par a fi foarte deschise in ceea ce priveste viata lor particulara, insa exista o rezerva care ii retine din a-si dezvalui cele mai adanci secrete, in afara de cazul in care au o incredere absoluta intr-o persoana – si aceasta se intampla foarte rar. Ei aplica politica “taiati-i capul”, in privinta oamenilor din viata lor. Cu alte cuvinte, cand Spiritele Intrupate ale Naturii au terminat o relatie, ei chiar au terminat-o.
            Acestea au invatat cum sa-i anunte pe oameni, atunci cand nu vor sa fie deranjati.
            Ele sunt mascarici atunci cand se simt bine, mai ales atunci cand sunt incojurati de alte Spirite Intrupate ale Naturii, iubitoare de distractie. In familiile disfunctionale, ei pot juca rolul “mascotei”, ajutand familia sa se inveseleasca si sa se simta mai bine. Cu toate acestea, ele sunt sensibile la dezaprobari si pot deveni timide, introvertite sau chiar retrase, cand nu se simt “singure” din punct de vedere social. Ei se indreapta adeseori spre droguri sau alcool, pentru a se simti confortabil, atunci cand se intalnesc cu mai multi oameni.
            Spiritele Intrupate ale Naturii  reprezinta un grup puternic, cu foarte putine probleme de sanatate, singurul model notabil de imbolnavire fiind o frecventa ridicata a depresiilor, sau astm in copilarie. Acestea pot suferi si de claustrofobie, daca petrec prea mult timp in spatii inchise, deoarece au nevoie de doze mari de aer proaspat.
            Aceste spirite stiu ca nu trebuie sa muncesti din greu pentru a obtine rezultate remarcabile – intentia si sinceritatea sunt cu mult mai importante. Se eschiveaza deseori de la munca grea si pot fi percepute ca niste pierde-vara, care prefera socializarea in locul muncii. Multe astfel de spirite se simt in afara centrului lumii obisnuite a fiintelor umane si incep sa iti planga de mila. Ele creeaza fie ospete, fi foamete si obtin securitate rareori, in afara de cazul in care lucreaza in mod constient la un proces de materializare.
            Aceste spirite au ca spirite calauzitoare zane, elfi sau spiridusi, pe care ii pot chema oricand in ajutor, doar rostind mental: “Te rog, ajuta-ma!”
            Ele trebuie sa fie in mijlocul naturii, altfel devin deprimate. Cele mai fericite sunt cele care au serviciul in natura, cum ar fi ghizii pentru excursii sau tabere in natura, cel care lucreaza in sere, padurarii, gradinarii sau cel care plimba cainii. Le place in mod deosebit sa asculte inregistrari cu sunete ale naturii, cum ar fi cantecele pasarilor, valurile oceanului, ploaia sau altele asemanatoare. Atunci cand sunt in spatii inchise, aromoterapia cu uleiuri esentiale pure de plante si flori le ajuta sa stea conectate cu Mama Natura. Natura si aerul liber reprezinta biserica lor – locul unde acestea se simt cel mai aproape de Dumnezeu. Cele mai multe declara ca trebuie sa locuiasca in desert, langa ocean, la tara, s.a.m.d.
            In adancul lor, Spiritele Intrupate ale Naturii sunt suparate pe oameni, pentru ca nu iubesc Pamantul atat de mult, incat sa aiba grija de el. Deoarece ele au decis sa se incarneze pentru a avea mai multa putere sa ajute plantele, mineralele si regatele animalelor, scopul vietii lor implica intotdeauna ecologia sau drepturile animalelor. Astfel, incearca sa-i invete aceste valori pe ceilalti, prin campanii de mediatizare, prin cercetare efectiva, prin exemplul personal. De fapt, este foarte important pentru ele sa se implice direct in aceste actiuni, pentru a se simti utili in viata. In plus, acestea se simt cel mai bine daca au un rol personal in imbunatatirea mediului, cum ar fi reciclarea deseurilor, sau utilizarea produselor ecologice gasite in magazinele cu produse sanatoase. Creativi, acestea adora sa creeze arta din natura.
Deoarece Spiritele Intrupate ale Naturii sunt ingerii naturii daruiti de Dumnezeu, nu este surprinzator ca ele devin aproape obsedate de a proteja animalele, plantele, solul, apa.
Diferitele categorii de Spirite Intrupate ale Naturii  includ zane (de obicei fete, minione, cu trupuri zvelte si fete dragute, sunt dulci si timide), stime, elfi si spiridusi (cantareti, compozitori, de obicei avand nas coroiat si par scurt), inorogi (falci si obraji proeminenti, ochi mari si fata cioplita ca a unui cal arab, par lung), animale intrupate, cristale intrupate (suflete care, inainte, au salasluit in energia cristalelor, stancilor si altor elemente ale Pamantului. Se simt extrem de conectate cu pietrele si cristalele. Adora sa calatoreasca si sa-si petreaca timpul in aer liber, fiind foarte protectori cu mediul rocilor si solul).
Spiritele Intrupate ale Naturii se descurca bine in cariere artistice sau legate de mass-media; muzica, film, comedie, scris, activitate editoriala, dans si yoga. Deoarece au tendinta de a fi optimisti si se manifesta minunat, pot fi oratori puternic motivationali. Acestea iubesc publicul si se descurca bine sa invete grupuri de oameni. De asemenea, iubesc slujbele legate de natura, cum ar fi ingrijirea animalelor; gradinaritul si munca in pepiniere; conservarea mediului si silvicultura.

(Fragmente din cartea "Taramul ingerilor pamanteni", de Doreen Virtue, publicata la Editura For You)

vineri, 30 iulie 2010

Intelepciune de fluture

Langa un fluture 

Frumusetea ca si zborul si iubirea
de cenuse-si leaga firea.
De-i stergi fluturelui praful, nici o boare -
nici o vraja nu-l vor face sa mai zboare.

El, totemul semintiei stiutoare,
îsi ascunde obîrsiile si drumul.
Daca-l sfarmi, îsi da poleiul -
din secretele-i nici unul.

Cine-i puse pe aripi si pe faptura
scrumul, joc de aur ca suflat din foi de faur?
A dormit o noapte-n Luna?
S-a nascut din scrum de urna?

(Poezie de Lucian Blaga) 


Intr-o dimineata de vara, am vazut de cealalta parte a ferestrei din biroul meu un fluture de noapte cu alb si cu negru. Nu numai ca ma simteam atrasa de el, dar ma simteam si foarte fericita, intrucat se parea ca fluturele ma astepta pe mine. Atunci cand l-am intrebat daca avea un mesaj de transmis, sau daca, pur si simplu, se bucura de acea dimineata, fluturele a inceput un fel de dans, miscandu-se in cercuri, in toate partile. Apoi a spus: 
"Noi purtam gandurile. Le aducem oamenilor si alotr fiinte energii, idei noi si inspiratie, cu usurinta si pe cale subtila. Interactionam in permanenta cu corpurile noastre de lumina.
Suntem purtatori de forme-gand. Suntem inruditi cu fratii si surorile noastre - fluturii de zi. Ei aduc frumusete in lume si le reamintesc oamenilor despre culorile din alte lumi ce interactioneaza cu a voastra. Ei reprezinta o punte dimensionala spre frumusete - si interactiunea dintre lumina si alte lumi.
Fluturii de noapte aduc o energie usor mai grea. Noi aducem transformari. Suntem priviti adesea ca semne, intrucat facem pentru multi oameni legatura cu taramul supranatural. Va putem ajuta sa va conectati la alte moduri de perceptie. In general, atunci cand fluturele de noapte vine sa lucreze cu voi, o face pentru a creea o modificare de perceptie, o incurajare usoara pentru a va deschide sa vedeti lucrurile intr-un alt mod."
Eu ce trebuie sa vad intr-un mod diferit?
"Tu vezi deja diferit. Aminteste-ti sa te deschizi spre posibilitatile din jurul tau si sa fii dispusa sa iti extinzi mintea. Uneori, ceea ce nu se potriveste pe moment, se va potrivi mai tarziu - sau ceea ce ti se potriveste pe moment, nu va mai fi potrivit in alt timp si in alt spatiu. Energia se schimba in permanenta, se modifica, iar interactiunea este un dans, un joc, o bucurie de a participa si de a te uni cu restul.
In privinta subiectului corpurilor de lumina, pot spune ca acestea sunt corpuri energetice mai subtile, pe care le au toate vietuitoarele. Fluturii de noapte au o legatura speciala cu ele - o legatura ce se intalneste in trecutul nostru. Canva am avut dimensiuni foarte mari, eram la fel de mari ca oamenii si exista multe povesti despre asta, nu doar in cultura oamenilor. Si fluturii de noapte au o mitologie."
I-am spus ca mi-ar placea la nebunie sa aud un mit al fluturilor de noapte. Astfel ca mi-a povestit incantat:
"A fost odata, ca niciodata, asa cum spuneti voi, o lume in care creaturi uriase, asemanatoare fluturilor de noapte, traiau in stransa legatura cu pamantul. Chiar daca eram destul de mari, planam la nivelul solului. Eram aproape lipsiti de greutate si puteam pluti aproape de pamant, in timp ce aveam grija de el, ca niste mame ale pamantului. In acel timp si spatiu, pamantul era rosu si arata ca un desert. Nu prea exista vegetatie.
Creaturile fluturi erau creatori, responsabile de aducerea energiei solare (energia iluminata a spiritului universal) pe Pamant, pentru a infuza fiintele si plantele cu parti ale spiritului.
Existau fluturi speciali, care calatoreau spre soare. Ajunsi acolo, ei inghiteau bucati de energie solara, apoi coborau din nou pe planeta. Soarele le patrundea in corp si se transforma in praful de pe aripile lor. Pe masura ce fluturau deasupra pamantului, praful cadea ca spirit peste tot si totul capata viata. Si de aceea, chiar si acum veti vedea inca praf pe pe aripile fluturilor de noapte.
[Pauza] Aceasta este o poveste a creatiei, una dintre cele mai vechi pe care le stim. Este un mit, vezi tu, si trebuie privit ca atare. Asa cum si rasa ta are diferite legende, si noi avem o mitologie foarte bogata, avand multe povestiri minunate de spus."
Ai mai vrea sa adaugi ceva?
"Sper ca voi, cititorii, sa va deschideti intotdeauna spre misterele din jurul vostru. Oriunde priviti, exista mistere si minuni. Si daca aveti vreodata nevoie de ajutor, pur si simplu, apelati la un fluture de noapte."
Peste trei zile, fluturele a venit din nou la fereastra mea. Avea un alt mit, mi-a spus. I-a placut cum l-am primit pe ultimul, asa ca a pregatit un altul. El a spus:
"La inceput, exista un foc central. Ardea in centrul Pamantului, acolo unde traiau fluturii de noapte. Focul ardea fara oprire. In timpul zilei, focul se unea cu Soarele, atragand raze de energie de lumina pe planeta. Pe timp de noapte, noi zburam in jurul focului. Vi-l puteti imagina ca pe un foc de tabara, unde toata lumea sta in cerc, razand, cantand si spunand povesti. Asa faceam si noi.
Focul si cercul sunt simboluri stravechi, intrucat focul si lumina reprezinta legatura cu Unicul.
In timpul noptii, sub cerul plin de stele, planam langa foc si visam povestile rasei noastre. Focul (legatura Pamantului cu Soarele), era cel care detinea toate povestile. Povestile nu se aflau in foc, si nu erau nici in noi, ci in relatia dintre noi. Iubeam foarte mult lumina, simtind uneori o bucurie atat de mare, incat abia ne puteam stapani si, de aceea, unii dintre noi s-au apropiat prea mult de foc, intorcandu-se astfel, cu o flacara, in lumina.
Mitul despre fluturi si foc, sau lumina, face parte din cine suntem noi. M-am bucurat ca ai facut legatura si cu alte povesti ale neamului, ale rasei noastre. Onoram ceea ce ai scris. Si noi suntem scribi. Stiai ca povestile noastre sunt scrise pe aripi? Totul are legatura, asa cum ai aflat deja, cu modelul, tiparul. Ne pastram povestile in imaginile de pe aripile noastre, la fel cum si voi va pastrati tiparul in celule si in ADN."
Inainte sa pot pune o alta intrebare, fluturele si-a continuat firul gandirii. Ascultandu-l, am zambit din inima.
 "Noi suntem creaturi ale luminii si ale miscarii. Facem legatura intre Pamant si Soare, lumina si univers. Vreau sa spun urmatoarele: tot ce inseamna comunicare are legatura cu relatiile. E bine ca oamenii sa se deschide spre animale, sa inceapa sa aiba incredere in intelepciunea lor - dar e la fel de important sa intelegeti ca tot ce inseamna comunicare are legatura cu interrelationarea. 
Energia se schimba mereu. Nu exista absolut.  Absolutul este dorinta statica de a manipula si de a controla. In realitate, nu exista decat aceasta schimbare perpetua, aceasta modificare eterna. In aceasta experienta gasiti relatia, o intalnire intre constiinta, energie, lumina, forma si spirit. Acolo descoperiti adevarul a cine sunteti voi.
Eu va aduc mesajul despre schimbare. Continuati sa va miscati, sa va modificati si sa va extindeti. Aveti incredere in intalnirile de la nivelul inimii, al sufletului, unde gasiti o contopire intre gandire, minte si dimensiune. Acolo gasiti spirala ce va duce spre Tot.  
Mitul pe care vi l-am spus despre fluturii de noapte si foc reprezinta dorinta de unire. Ideea nu este sa va ardeti in foc, asa cum cred gresit unii oameni. Noi va aducem relatia fluturilor de noapte cu focul - si anume, relatia pe care o aveti voi cu natura divina a cine sunteti voi cu adevarat.
Bataia aripilor noastre reprezinta bataia inimii. Totul este o miscare constanta, o bataie de tobe. Eu pot fi auzit in pasii elefantilor, in ecourile balenelor, in urletul coiotilor, in cantecul pasarilor. Totul este miscare, totul este devenire.
Voi nu mergeti nicaieri, pentru ca va aflati deja aici. Animalele va spun ca nu trebuie sa ajungeti undeva anume, ci doar sa va alaturati dansului. Va treziti si cantati, strigati, radeti, dati din aripi, astfel incat praful spiritului sa cada asupra tuturor celor pe care ii intalniti. Acesta e dansul. Asta e bucuria. Aceasta e iubirea."

(Fragmente din cartea "Vocile animalelor", de Dawn Baumann Brunke, 
aparuta la editura For You) 

vineri, 23 iulie 2010

Iubire pe deplin dăruită

Inima ta seamănă foarte mult cu ploaia. Uneori, ploaia cade în rafale. Alteori, ploaia e măruntă şi abia vizibilă. Uneori, ploaia pare a cădea fără a se mai opri. Alteori, ploaia pare a se arăta doar pentru un moment ca apoi să dispară la fel de repede precum a apărut. Uneori, ploaia te avertizează şi pare iminentă cu mult înainte ca ea să apară. Alteori, semnele par iluzii şi începi să crezi că ploaia nu va mai apărea. Uneori, ploaia apare pe neaşteptate, fără niciun fel de avertizare prealabilă. Alteori, ploaia vine sub forma unei furtuni şi poartă cu ea tunete şi fulgere. Uneori, plouă aici, dar nu şi acolo, ca şi cum ar exista o demarcaţie precisă pe pământ între zona unde ploaia începe şi zona unde ploaia se sfârşeşte. Aici, în locul acesta. Nu acolo, în locul acela. Uneori, ploaia se acumulează, iar alteori pare că abia atinge Pământul. Uneori, o primeşti cu bucurie, alteori nu. Uneori, ploaia cauzează alunecări de teren. Inundă şi te înspământă. Uneori, pluteşti pe o barcă pe un râu născut din ploaie, iar alteori pescuieşti în râu, şi uneori scapi de ploaie prin umbrela pe care o ţii deasupra capului sau aştepţi într-un prag până când suveranitatea ploii ia sfârşit. Ploaia soseşte în diferite forme, şi, uneori, ţi se udă pantofii. 

Nu-i aşa că, uneori, inima iubirii tale este precum ploaia? Uneori, inima ta este timidă, iar alteori este curajoasă. Uneori este primită cu braţele deschise, alteori nu. Şi aşa mai departe.

În ceea ce te priveşte, primeşte-ţi mereu inima cu braţele deschise. Inima, precum ploaia, serveşte multor scopuri. Ploaia continuă să cadă, indiferent de ceea ce ar putea alţii să creadă- Ploaia are o putere şi o independenţă proprii, la fel trebuie să fie şi inima ta.

Spre deosebire de ploaie, inima ta trebuie să iasă la suprafaţă indiferent de condiţiile de vreme.
Spre deosebire de ploaie, inima ta nu trebuie să se usuce. Să fie absorbită da, Să se usuce, nu.

Precum ploaia, inima ta apare întotdeauna undeva. Precum ploaia, inima ta nu se poate reţine pe sine la nesfârşit.

Precum soarele, inima ta trebuie să apară la suprafaţă şi să strălucească de oriunde ar fi peste tot ceea ce există, fără a avea gânduri despre sine.

Cât de independenţi sunt ploaia şi soarele, şi cât de independentă trebuie să fie inima ta pentru a putea fi fericită.

Cei Măreţi, atunci când au crescut întru Măreţie, nu şi-au reţinut inimile şi nici nu şi-au restrâns iubirea, dăruind-o doar aici şi acolo. Ei şi-au dăruit inimile cu toata viteza înainte şi au făcut-o în linişte, ca şi cum a.şi împărtăşi inimile era un eveniment natural, de la sine înţeles, asa cum şi este cazul, bineînţeles. Nu a fost niciun mare tam-tam despre dăruirea inimilor Celor Măreţi. Ei ştiau, dincolo de orice îndoială, că inimile le erau menite a fi dăruite, şi că iubirea emanată era iubirea Mea, mai ales. Inimile lor erau şi inima Mea, şi nu proprietatea lor indiviuală şi directă.

Ştii, până ca Cei Măreţi să ajungă să fie măreţi, inimile lor erau deja în întregime ale Mele, iar asta însemna că iubirea lor nu putea fi decât deplină, pentru toţi. Dăruirea iubirii nu era personală pentru ei. Nu exista un început pentru iubirea lor. Nu exista nimic care să trebuiască să o genereze. Iubirea Celor Măreţi, la fel ca şi a Mea, circula mereu. Iubirea lor ateriza oriunde puteai sau nu vedea. Iubirea lor era. Fiecare ocazie era pentru iubire. Nimic nu trebuia să le incite iubirea. Iubirea lor era, la fel ca şi a Mea, şi iubirea lor era pentru toată lumea. Ce simplu este să iubeşti pur şi simplu, fără ca iubirea să trebuiască să depindă de fizicul cuiva, de afirmaţiile sau de conştiinţa sa. La bine şi la greu, iubirea era. Spre deosebire de ploaie, iubirea lor nu avea sfârşit, şi, astfel, iubirea lor era dăruită pe deplin. 

(HeavenLetters.org)

joi, 22 iulie 2010

Iubire din prea plinul inimii

Odată, demult, toate inimile din lume s-au întalnit şi, astfel, inimile au fost mărite, inimile au fost multiplicate în puterea lor. Până în ziua de astăzi, inimile au rămas măreţe. De inimi depinde lumea. Inima ta este un întemeietor al iubirii. Acesta este privilegiul inimii tale. Aceasta este puterea sa. Acesta este lucrul pe care inima ta iubeşte să îl facă. Aceasta este menirea sa. Este menită să se stabilească în toate locurile probabile sau improbabile.

Ofera-i inimii tale fiecare oportunitate de a întemeia iubire pe Pământ. Din asta izvorăşte fericirea ta. Toate locurile în care ai căutat iubire, iar iubirea nu a fost, sau iubirea a fugit de tine, sau a fost fugărită. Dacă eşti serios în ceea ce priveşte găsirea iubirii, în întâmpinarea iubirii, în simţirea ei, atunci gândeşte-te la iubire ca fiind dincolo de tine, cu mult dincolo de tine. Vezi tu, iubirea nu este prada ta. Iubirea este darul menit a-l dărui.

Găseşte spaţiul pentru a dărui iubirea care este pentru totdeauna în inima ta. Chiar şi atunci când inima ta se simte deznădăjduită, multă iubire aşteaptă pentru a ieşi, aşteaptă să fie dăruită, aşteaptă să se releve peste tot. Nu este vorba despre faptul că inima ta este un căutător de  atenţie. Inima ta este un dăruitor de atenţie. Dăruieşte acea iubire. Lasă-ţi iubirea să curprindă Pământul. Lasă-ţi iubirea să fie splendidă. Las-o să fie dăruită.

Aşa cum ai răspândi boabe de porumb pentru a hrăni găinile, răspândeşte-ţi iubirea. Dă-i drumul. Nu tu eşti menit a urma cursul iubirii tale. Eşti menit a o elibera. Las-o să fie ridicată de unde o fi, de către cine o fi, de către unul, sau de către mii. Toate aceastea nu cad în grija ta. Grija ta este să dăruieşti iubire din prea plinul inimii tale. Dăruieşte iubire, dăruieşte-o şi dăruieşte-o, până când lumea este scăldată în iubirea ta. Ai putea spune că lumea ar putea deveni inundată de iubire, însă nu poate fi inundată, deoarece iubirea se ridică mereu, tot mai sus.

Iubirea, odată dăruită, nu este niciodată pierdută. De îndată ce iubirea ta ajunge în Rai, ea este suflată înapoi spre Pământ, şi dăruită şi dăruită, şi returnată şi returnată, iar şi iar. Iubirea este eternă. Nu ştiai? Iubirea este precum fulgii de nea. Ajunge peste tot. Iubirea are o direcţie şi o ţintă. Iubirea ştie ceea ce îi place să facă, şi anume să se dăruiască mereu şi mereu, şi încă o data şi încă o dată. Niciodată nu este prea multă iubire, deşi, uneori, pare că este prea puţină. Iubirea ar putea aştepta un moment de bun augur, şi totuşi, iubirea este ea insăşi de bun augur şi nu trebuie să aştepte nimic, în afară de momentul iubirii însăşi.

Iubirea vine prima, şi iubirea ţâşneşte din inima ta. Pretutindeni este ţinta iubirii. Iubirea iubeşte să se aprindă peste tot. Aşa cum frunzele cad din copaci toamna, aşa şi iubirea cade din inima ta. Lasă vântul să o poarte unde o fi. Lasă-ţi iubirea să circule şi să se găsesască peste tot şi imediat.

Iubirea încă mai caută mai mult din ea însăşi. Iubirea ta încă mai caută mai mult din ea însăşi. Iubirea ta, pentru a fi văzută, şi pentru ca tu să o poţi înţelege, trebuie să fie eliberată din inima ta. Atunci când iubirea zboară liberă, atunci vei cunoaşte iubirea care ţâşneşte din inima ta, şi vei ştii că ea nu cunoaşte limite. Iubirea este universal răspândită, şi este vibrantă şi reală. Numai când se aventurează în afară, poate fi văzută iubirea ta. Vizualizează cum iubirea ta iese şi se răspândeşte în toată lumea, dornică de a se darui pănâ când rămâne numai Rai pe Pământ, iar Raiul realizat de tine va fi accesibil tuturor.

(Heavenletters.org)

duminică, 11 iulie 2010

Lumina de ieri

Caut, nu stiu ce caut. Caut
un cer trecut, ajunul apus. Cat de-aplecata
e fruntea menita-naltarilor altadata!

Caut, nu stiu ce caut. Caut
aurore ce-au fost, tasnitoare, aprinse
fantani - azi cu ape legate si-nvinse.

Caut, nu stiu ce caut. Caut
o ora mare ramasa in mine fara faptura
ca pe-un ulcior mort o urma de gura.

Caut, nu stiu ce caut. Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsa pe care-o tot laud.

Poezie de Lucian Blaga

Amintire

Unde esti astazi nu stiu.
Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastra.
Alunec in amintire, e-asa de mult de-atunci.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pamant
privirile tale erau albastre si-nalte de tot.
Zvon legendar se ridica din brazi.
Ochi atotintelegator era iezerul sfant.
ÎIn mine se mai vorbeste si astazi despre tine.
Din gene, ape moarte mi se preling.
Ar trebui să tai iarba,
ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut.
Cu coasa tagaduirei pe umar
în cea din urmă tristete ma-ncing.


Poezie de Lucian Blaga

Strofe de-a lungul anilor

Cand prin oras calci lin pe strazi
samanta ulmilor, si-n mers
in adevaruri limpezi crezi -
mai e nevoie de vreun vers?

Cand muschiul de padure mult
ne-alina-n vara verde dor
si glasul picurat ti-ascult -
mai e nevoie de-un izvor?

Cand in bataia vantului
mladie umbli pe colnic,
pe-ntinderea pamantului
mai e nevoie de vreun spic?

Cand intre lipsa si prisos
ne bucuram de cate sunt
si canta pe subt glii un os -
mai e nevoie de cuvant?

Cand iti ghicesc arzandul lut
cum altul de Tanagra nu-i,
din miazanoapte pana-n sud
mai e nevoie de statui?

Cand hoinarind, alaturea,
noi mana-n mana ne găsim
cu ochii la aceeasi stea -
mai e nevoie de destin?

Poezie de Lucian Blaga

luni, 5 iulie 2010

Tu ce fel de inger esti? (I)

Te simti deseori diferit, ca si cum nu ai apartine acestei lumi?
Te simti deseori pierdut aici, si te intrebi cand va veni cineva sa te ia acasa?
Ei bine, este foarte posibil ca asa sa si fie.
Este foarte posibil sa fii un Inger Pamantean !
Ce inseamna acest lucru? Inseamna ca ai venit pe Pamant cu scopul de a ajuta omenirea in evolutia ei intru lumina. Fie ca esti Inger Intrupat, Spirit Intrupat al Naturii, Om Stelar, Intelept sau Magician, misiunea ta vizeaza evolutia si binele intregii planete.

Iata cateva caracteristici comune tuturor Ingerilor Pamanteni, indiferent de “clasa” lor:

  • Se simt diferiti, separati sau instrainati de ceilalti inca din copilarie. Exceptand Inteleptii, aceasta caracteristica continua la maturitate.
  • Sensibilitate sporita la alti oameni, substante chimice sau violenta sub orice forma. Au dificultati cand se afla in multime, reactii alergice la substante chimice puternice aflate in mancare, produse de curatenie, cosmetice. Violenta – certurile, stirile negative din presa, filmele violente – le inspira repulsie.
  • Un simt puternic al scopului. Chiar daca Ingerul Pamantean nu stie in mod precis care este scopul sau, exista sentimentul ca misiunea include a-i invata si a-i vindeca pe ceilalti.
  • Un trecut plin de relatii frustrante. Ingerii Pamanteni sunt adesea crescuti de parinti indisponibil emotional sau abuzivi. Ca adulti, ei pot atrage prieteni, iubiti abuzivi sau parteneri infideli, abuzivi verbal sau fizic, sau care nu se implica in relatie.
  • Necunoscuti le spun problemele lor si lucruri foarte personale. De-a lungul intregii vieti, Ingerii Pamanteni sunt acostati de persoane total necunoscute, care le cer ajutorul sau le povestesc detalii intime despre viata lor. Acest lucru este valabil mai ales in cazul Ingerilor Intrupati.
  • Arata mai tineri decat varsta lor cronologica. Exceptia o reprezinta Inteleptii, al caror par devine grizonat prematur si a caror expresie faciala sobra poate sa ii faca sa para mai maturi decat varsta lor cronologica.
  • Este posibil sa aiba un istoric de dependente personale si familiale. Fie ca este vorba despre mancare, droguri, alcool, tigari, relatii sau toate la un loc, unii Ingeri Pamanteni se refugiaza in a accepta substante sau influente exterioare, pentru a amorti durerea de a se simti diferiti si intimidate datorita misiunii lor in viata.

Fiecare categorie are caracteristici unice ale ochilor, aceasta fiind doar o modalitate de a afla din ce clasa faci parte; mai multe vei afla, citind in continuare. Tu… ce fel de inger esti? :)

I.     Ingerii Intrupati

*      Cand te uiti in ochii unui Inger Intrupat, vezi iubire duioasa, pura, neconditionata. Ochii lui sunt plini de inocenta, asemeni ochilor unui pui de caprioara.

Reflectia unei dureri personale este evidenta, dar este depasita de imaginea Iubirii Divine. Ingerii intrupati privesc dincolo de suprafata si vad potentialul din fiecare persoana.
Ingerii Intrupati au trasaturile fizice clasice ale ingerilor pe care i-au surprins artistii in atatea tablouri. Ei arata ca niste ingeri – fie ca sunt barbati sau femei. Datorita fetelor blande si caracterului lor, oamenii ii vor numi deseori “ingeri” fara sa constientizeze adevarul profund al acelei afirmatii.

Ingerii Intrupati sunt nascuti pentru a ajuta si a vindeca.
Au optimism si iubire pentru omenire, astfel ca deseori le este greu sa spuna “nu”.
Nu vor sa ii abandoneze pe ceilalti (pentru ca nu vor sa fie abandonati).
Ingerii Intrupati se scuza adesea cand cer ajutor, sau nu le cer altora sa faca ceva si apoi reproseaza faptul ca nimeni nu ii ajuta si ca ei trebuie sa faca toata treaba. Aceasta poate avea ca rezultat un complex al victimizarii sau al martirizarii, in care acestia cred ca se profita de ei si nu realizeaza ca singuri au creat acele situatii.
Ingerii Intrupati cred ca este ceva in neregula cu ei, asa ca au impresia ca nu merita ajutor. Ei pot dezvolta un model de autosabotare si astfel indeparteaza oportunitatile.
Isi petrec mare parte din timp oferind. Cei mai multi lucreaza in profesii ajutatoare cum ar fi medicina, invatamant, consiliere, industrie turistica. Totusi, ei blocheaza fluxul primirii pentru ei insist, prin auto-sabotaj, auto-negare si chletuieli fara rost.
Sunt extrem de muncitori – deseori incercand sa atinga perfectiunea in cariera.
Sunt deseori atrasi de profesii prin care ajuta si sunt vindecatori si consilieri minunati (in sensul traditional sau nu); sunt profesori in scoli sau lucreaza in turism.
Celor mai multi le place munca solitara, mai mult decat sa lucreze cu grupuri sau sa vorbeasca in fata grupurilor. Sunt adeptii convinsi ai muncii in companii mari, in care s-a dovedit ca managementul are un aspect etic si umanist. Ingerii intrupati sunt angajati nefericiti daca sefii sau societatile sunt lipsite de etica.

Doarece Ingerii Intrupati sunt atractivi fizic si au inimi mari, iubitoare, rareori au probleme in atragerea partenerilor sau prietenilor romantici. Dificultatea lor consta insa in gasirea unei relatii care sa ii implineasca. Sunt nehotarati in legatura cu sinceritatea propriilor sentimente si nevoi. Se implica foarte rapid intr-o relatie. Sar orbeste intr-o casnicie, se casatoresc prima data cand sunt foarte tineri, motiv pentru care pot avea numeroase casatorii. Au dificultati in a pune capat relatiilor nesanatoase in care sunt. Spera tot timpul ca, daca vor continua sa incerce, pana la urma relatia va reusi. Sufera in tacere in relatii, pana cand ating punctul in care nu pot suporta mai mult si pleaca sau ii indeparteaza pe cel de langa ei. In cadrul unei prietenii, deseori joaca rolul de consilier, fiind capabil sa asculte ore intregi problemele prietenilor, insa isi pierd interesul pentru prietenii care nu le impartasesc convingerile.
Multi ingeri intrupati se lupta cu probleme de sanatate, mai ales de fibromilagie, sindromul oboselii cronice, si probleme ginecologice. Acestia au povesti de relatii abuzive, astfel ca e logic ca trupurile lor sa protesteze daca retin emotiile toxice legate de aceste abuzuri.
Ingerii Intrupati sunt extrem de vulnerabili la energiile toxice si la pierderile de energie, din cauza predilectiei lor de a fi “barbate si femei care iubesc prea mult” – de aici si predispozitia lor de a apela la mancare mai mult decat normal, pentru a-si sprijini vitalitatea. Se pare ca motivul pentru care atat de multi Ingeri Intrupati sunt obezi nu este fiindca mananca excesiv, ci pentru ca folosesc grasimea ca scut energetic. Au dificultati in a slabi, chiar si cu diete stricte sau cu exercitii.




(Fragmente din cartea "Taramul ingerilor pamanteni", de Doreen Virtue, aparuta la Editura For You)

miercuri, 30 iunie 2010

Povestea Micului Suflet si a Sufletului Prietenos

In cartea "Conversatii cu Dumnezeu", autorul Neale Donald Walsch ne ofera o noua perspectiva asupra oamenilor pe care ii intalnim in viata noastra.
In fragmentul de mai jos, autorul povesteste ca in soare traiau nenumarate luminite. Una dintre ele ii spune Tatalui Ceresc ca doreste sa traiasca o anumita experienta. Iata dialogul:
-Poti sa alegi sa fii orice Parte din Dumnezeu doresti, i-am spus Eu, Micului Suflet. Tu esti Divinitatea Absoluta care se traieste pe Ea Insasi ca experienta. Ce Aspect al Divinitatii doresti sa traiesti acum ca experienta de a fi Tu?
-Vrei sa spui ca am posibilitatea de alegere?, a intrebat Micul Suflet. Si Eu am raspuns:
-Da. Poti alege sa traiesti ca experienta in tine, ca tine si prin tine, orice Aspect al Divinitatii.
-Bine, a spus Micul Suflet, atunci aleg Iertarea. Vreau sa traiesc experienta Sinelui meu ca acel Aspect al lui Dumnezeu numit Iertare Totala.
Ei bine, dupa cum iti poti inchipui, aceasta a creat o situatie speciala. Nu era nimeni pe care sa-l ierti. Tot ceea ce am creat Eu este Perfectiune si Dragoste.
-Nimeni pe care sa-l ierti? a intrebat Micul Suflet, parca nevenindu-i sa creada.
-Nimeni, am repetat Eu. Priveste in jurul tau. Vezi vreun suflet care sa fie mai putin perfect, mai putin minunat decat tine?
La aceste vorbe, Micul Suflet a privit in jurul lui si a fost surprins sa constate ca era inconjurat de toate sufletele din rai. Ele venisera de departe, din intreaga Imparatie, deoarece auzisera ca Micul Suflet purta o extraordinara conversatie cu Dumnezeu.
-Nu vad pe nimeni care sa fie mai putin perfect decat mine!, a exclamat Micul Suflet. Atunci, pe cine sa iert?
In clipa aceea, un alt suflet a iesit din multime.
-Poti sa ma ierti pe mine, a spus Sufletul Prietenos.
-Pentru ce?, a intrebat Micul Suflet.
-Voi veni in viitoarea ta viata fizica si voi face ceva pentru care tu va trebui sa ma ierti, a raspuns Sufletul Prietenos.
-Ce anume ai putea sa faci tu, o fiinta de Lumina atat de Perfecta, incat sa ma determini sa vreau sa te iert?, a vrut sa stie Micul Suflet.
-O, a zambit Sufletul Prietenos, sunt sigur ca o sa inventam noi ceva.
-Dar de ce ai vrea tu sa faci acest lucru? Micul Suflet nu putea sa-si dea seama de ce o fiinta de o asemenea perfectiune ar dori sa isi incetineasca vibratiile atat de mult incat sa faca, intr-adevar, ceva “rau”.
-Simplu, a explicat Sufletul Prietenos, as face-o pentru ca te iubesc. Vrei sa traiesti experienta Sinelui tau ca fiind Iertator, nu-i asa? Mai mult decat atat, tu ai facut acelasi lucru pentru mine.
-Asa am facut? a intrebat Micul Suflet.
-Bineinteles. Nu-ti amintesti? Amandoi, tu si cu mine am fost Tot Ceea Ce Este. Noi am fost Susul si Josul si Stanga si Dreapta. Noi am fost Aici si Acolo, Acum si Atunci. Noi am fost Mare si Mic, Mascul si Femela, Bine si Rau. Noi am fost, cu totii, Tot Ceea Ce Este.
Si noi le-am facut toate acestea prin intelegere, astfel incat fiecare dintre noi sa poata trai experienta de noi insine, ca Cea Mai Grandioasa Parte a lui Dumnezeu. Pentru ca noi am inteles ca…
In absenta a ceea ce Voi Nu Sunteti, ceea ce Voi Sunteti, NU este.
In absenta lui “rece”, voi nu puteti fi “calzi”. In absenta lui “trist”, voi nu puteti fi “fericiti”; fara ceea ce se numeste “rau”, experienta a ceea ce voi numiti “bun” nu poate exista.
Daca alegeti sa fiti un lucru, trebuie sa apara, undeva in univers ceva sau cineva opus lui, pentru a-l face posibil.
Sufletul cel Prietenos a explicat apoi ca acei oameni sunt Ingeri Speciali ai lui Dumnezeu si ca aceste conditii sunt Darurile lui Dumnezeu.
-Nu-ti cer decat un singur lucru in schimb, a declarat Sufletul cel Prietenos.
-Orice! Orice! a strigat Micul Suflet. Era impresionat sa afle ca putea trai experienta fiecarui Aspect Divin al lui Dumnezeu. Acum, el a inteles Planul.
-In momentul in care dau in tine, cand te lovesc, a spus Sufletul cel Prietenos, in momentul in care iti fac tot ce se poate imagina a fi mai rau – chiar in acel moment… aminteste-ti Cine Sunt Eu cu Adevarat.
-O, n-am sa uit! a promis Micul Suflet. Am sa vad in tine perfectiunea care te invaluie acum si-mi voi aminti intotdeauna Cine Esti.


Legenda Celui Care Esti

A fost odata ca niciodata… Candva, cand tu erai un Spirit Inalt, o Fiinta minunata, traind in Paradis, in perfecta Unitate cu Dumnezeu Tatal/Mama –Tot Ceea Ce Este.
Nu puteai sa fii manios, deoarece nu aveai de ce sa te superi. Nu iti era teama de nimic, pentru ca nu exista nimic mai puternic decat Tine.
Intr-o zi, te-ai dus la Biroul de Informatii din Ceruri si ai vazut ca Dumnezeu Tatal/Mama –Tot Ceea Ce Este cauta voluntari care sa intre in Campurile Materiei.
In anunt erai avertizat ca in Campurile Materiei iti vei pierde treptat constiinta Unitatii, pentru ca in cele din urma sa te simti o entitate complet separata. Amintirea Paradisului va disparea treptat, ca un vis.
In compensatie insa, in Campurile Materiei vei avea experiente inaccesibile in Totul. Acolo ai putea privi, intr-o noapte linistita de iarna, vartejul fulgilor de zapada in lumina unui felinar.
‘Minunat!” iti amintesti ca ai exclamat, pentru ca nu mai traisesi niciodata asemenea lucruri precum “linistita”, sau “zapada”, sau “felinar”. Tot Ceea Ce Este era ca o tapiserie, ca o retea alcatuita din Toata Lumina si din Tot Sunetul. Fiecare experienta era Toate Experientele – ca dansul pe o sarma care vibra la absolut fiecare Eveniment din fiecare Univers existent.
Anuntul continua: “In Campurile Materiei vei putea sa te plimbi pe plaja de mana cu un iubit. Vei putea sa te relaxezi intr-o padure, ascultand ciripitul pasarilor si clipocitul apei printre pietrele care stralucesc in lumina soarelui. Va fi cu totul diferit de Toate Pasarile in Acelasi Timp si Toata Apa in Acelasi Timp si Toti Copacii in Acelasi Timp si Tot Ceea Ce Este, Totul, in Acelasi Timp”.
Treptat, ai inceput sa iti doresti din ce in ce mai mult, incredibil de mult aceasta apropiere intima de Realitatea Fizica. Ti-ai dorit sa mergi acolo si sa traiesti toate aceste experiente.
In anunt erai avertizat ca pentru orice ai fi iubit in Realitatea Fizica ar fi existat, corespunzator, si ceva ce ai fi urat la fel de mult si acest lucru ar fi fost prezent in permanenta, ca o rama urata inconjurand o pictura superba.
Nu ai dat prea mare importanta acestui avertisment, pentru ca nu-ti puteai imagina altceva decat Iubire. Stiai cu siguranta (in pofida celor care au declarat ca asa stau lucrurile) ca tu nu vei face niciodata greseala de a irosi milioane de ani ignorand minunatul tablou, pentru a-i privi doar rama.
Asa ca te-ai oferit voluntar. Si, dintre multi, multi altii care au fost chemati sa citeasca acest anunt, tu ai fost unul dintre cei foarte putini alesi. Ai fost ales pentru puterea ta. Pentru frumusetea ta. Pentru curaj. Si pentru dorinta foarte mare de a-L sluji pe Dumnezeu Tatal /Mama –Tot Ceea Ce Este.

Urmatorul exercitiu ti se va parea poate prea lung. De fapt, iti va lua mult mai mult timp sa-l citesti, decat sa-l practici.

1. Alege-ti un loc linistit. Respira calm, ritmic. Relaxeaza-te.
2. Vizualizeaza-te adormit linistit in patul tau. Ai parcurs un drum foarte lung de cand te-ai oferit voluntar. Cu mult timp in urma ai ajuns in cel mai indepartat punct de Paradis, si de atunci te intorci acasa. Visezi intoarcerea acasa.
3.Simte-te pe tine visand in pat. Imagineaza-te in camera ta intr-o lumina blanda. Esti inconjurat de toate acele Inalte Fiinte care erau prietenii tai inainte sa pleci din Paradis. Unele nu au dorit sa paseasca in Campurile Materiei. Unele au vrut, dar nu au fost alese. Poate unele din aceste Inalte Fiinte sunt Maestrii cu care ai lucrat. Cel putin doua dintre ele sunt Ingerii tai Pazitori. Poate acolo se afla si Hristos, la fel si Maria. Ar mai putea fi Babaji, Sai Baba si unul sau mai multi Arhangheli. Asteapta sa vezi, sa simti sau sa-ti imaginezi toate aceste Inalte Fiinte care te inconjoara, veghindu-ti somnul.
4.Una dintre aceste Inalte Fiinte este Sinele Tau Superior, este Cel ce erai inainte sa uiti Unitatea, un Inger maret.
5.Lasandu-ti corpul dormind, ridica-te si alatura-te acestor Inalte Fiinte care te inconjoara si stai langa Sinele Tau Superior. Asteapta sa vezi, sa simti sau sa-ti imaginezi cum faci aceasta.
6.Apoi priveste-te pe tine, cum stai adormit in pat. Realizeaza ca Sinele Tau Superior si toate aceste Inalte Fiinte privesc spre corpul tau asa cum tu ai privi chipul drag al unui copil ce doarme. Iti amintesti cum te simteai cand priveai un copil multiubit dormind? Intelege ca aceeasi tandrete simte acum pentru tine Sinele Tau Superior .
7.De fapt, este mult mai mult. Pentru ca acest copil al Sinelui Tau Superior a crescut, devenind unul dintre Eroii Maretelor Legede ale Paradisului. Acest copil a fost departe milioane de ani, ca un soldat plecat la razboi, si acum se intoarce acasa. O, cat de mandre sunt aceste Inalte Fiinte alaturi de care stai, prividu-ti corpul dormind dulce!
8.Sunt coplesite de realizarile tale. Unele dintre aceste Inalte Fiinte nu au incercat niciodata sa simta iubire in timp ce le era frica, sau erau manioase, sau triste. Nu au incercat niciodata sa-si imagineze Unitatea cu Tot Ceea Ce Este fiind entitati separate si simtind singuratatea. Pentru ele Iubirea este un lucru simplu, la indemana. Iubirea pur si simplu Este. Faptul ca tu ai reusit sa te reintorci spre Iubire, in pofida separarii pe care ai trait-o, este pentru ele un miracol mai mare decat orice ti-ai putea imagina pe Pamant.
9.Alte Inalte Fiinte din jurul tau au trait separarea si iti inteleg realizarile uimitoare. Sunt ca niste suporteri sportivi la un meci si te ovationeaza pline de emotie. Acestea stiu ca, in pofida miilor de ani de frica inimaginabila, paralizanta, nu ai dat inapoi niciodata. Stiu ca in pofida miilor de ani de manie zdrobitoare, ai inteles in cele din urma despre Iubire si ai facut-o Steaua ta Polara, calauzindu-ti drumul spre casa.
10.Intelege ca toate aceste Inalte Fiinte nu sunt mai presus decat tine. De fapt, toate te respecta si te admira, asa cum admiram stelele de cinema sau atletii olimpici. Mai mult decat atat: iti sunt recunoscatoare. Ceea ce ai facut, ai facut pentru ele. Ceea ce ai facut, ai facut pentru Dumnezeu Tatal/Mama –Tot Ceea Ce Este.
11.Da, te intorci acasa! Simte mandria, dragostea si bucuria Inaltelor Fiinte care te-au vegheat, care inca iti vegheaza somnul stiind ca in curand, foarte curand vom fi Toti impreuna din nou.
12. In continuare, contopeste-te cu Sinele Tau Superior si priveste spre acest erou adormit care esti prin ochii Sinelui Tau Superior. Simte mandria, dragostea, tandretea pe care el le simte pentru aceasta Fiinta incredibil de frumoasa si de curajoasa care a fost plecata atat de mult timp, si care acum se intoarce Acasa.
13.Intoarce-te in corpul tau din pat.
14.Intoarce-te in prezent.
15.Deschide ochii.

Post Scriptum
Batalia s-a sfarsit. Ego-ul s-a retras la tara si cultiva flori. Tu participi la marea petrecere din Ceruri, pentru sarbatorirea eroilor care s-au reintors. Esti unul dintre acesti eroi.Te afli acolo, sarbatorind impreuna cu ceilalti. Esti egalul lor. Toti sunteti Regi si Regine. Petrecerea este in toi si ambrozia zeilor se revarsa.
Si atunci, doar pentru o clipa, iti amintesti… Iti amintesti cum era sa te plimbi prin iarba, de mana cu persoana iubita. Iti amintesti cum era sa asculti cantecul pasarilor. E doar o umbra de tristete. Este dorul de acea dulce intimitate, de dragalesenia acelor locuri minunate in care Timpul ne-a ingaduit sa zabovim putin. Dar toate aceste par atat de indepartate, iar ambrozia este chiar minunata. Si ne asteapta alte lumi sa le cucerim. O infinitate.


Sursa: Newsettler-ul Editurii For You