Cand ne-om intalni

Cand ne-om intalni, iubitul meu,
Cerurile toate s-or deschide-n-tr-un curcubeu.

Si ne-om privi, iubitul meu, uluiti,
Unul in celalalt ne-om pierde, ravasiti.

Pierduti, iubitul meu, ne vom simti,
In regasirea noastra tainica, uimiti...

Ceasurile s-or opri, armoniile vor amuti,
Doar tu si eu, iubitul meu, vom sti!

Din adancuri, inimile noastre vor tasni insetate,
Iubitul meu! Pentru a nu mai fi niciodata separate!

Ah, si mainile noastre, iubitule, ele
Vor bajbai pentru a se regasi, inocentele!

Si fruntile ni s-or contopi, iubitul meu! Cuminti,
Vor vrea sa se odihneasca, una langa cealalta, fierbinti!

Preaplin de stele si lumina si vraja, capul meu,
Zapacit se va sprijini de al tau piept, iubitul meu!

Imbratisarea ta arzanda, mi-o cuprinde trupul, fiinta,
Eliberandu-ma, eliberandu-te, unindu-ne, dizolvandu-ne!

Cerurile toate s-or deschide, 
Universul in doua s-o desprinde,

Cernand peste noi praf de stele,
Pictandu-ne in mov destinele...

Totul s-o-ntampla, iubitul meu, cand ne-om intalni,
Ieri sau niciodata, pe calea inimii...

Reyah

Lumina de ieri

Caut, nu stiu ce caut. Caut
un cer trecut, ajunul apus. Cat de-aplecata
e fruntea menita-naltarilor altadata!

Caut, nu stiu ce caut. Caut
aurore ce-au fost, tasnitoare, aprinse
fantani - azi cu ape legate si-nvinse.

Caut, nu stiu ce caut. Caut
o ora mare ramasa in mine fara faptura
ca pe-un ulcior mort o urma de gura.

Caut, nu stiu ce caut. Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsa pe care-o tot laud.

Poezie de Lucian Blaga

Amintire

Unde esti astazi nu stiu.
Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastra.
Alunec in amintire, e-asa de mult de-atunci.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pamant
privirile tale erau albastre si-nalte de tot.
Zvon legendar se ridica din brazi.
Ochi atotintelegator era iezerul sfant.
ÎIn mine se mai vorbeste si astazi despre tine.
Din gene, ape moarte mi se preling.
Ar trebui să tai iarba,
ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut.
Cu coasa tagaduirei pe umar
în cea din urmă tristete ma-ncing.

Poezie de Lucian Blaga

Strofe de-a lungul anilor

Cand prin oras calci lin pe strazi
samanta ulmilor, si-n mers
in adevaruri limpezi crezi -
mai e nevoie de vreun vers?

Cand muschiul de padure mult
ne-alina-n vara verde dor
si glasul picurat ti-ascult -
mai e nevoie de-un izvor?

Cand in bataia vantului
mladie umbli pe colnic,
pe-ntinderea pamantului
mai e nevoie de vreun spic?

Cand intre lipsa si prisos
ne bucuram de cate sunt
si canta pe subt glii un os -
mai e nevoie de cuvant?

Cand iti ghicesc arzandul lut
cum altul de Tanagra nu-i,
din miazanoapte pana-n sud
mai e nevoie de statui?

Cand hoinarind, alaturea,
noi mana-n mana ne găsim
cu ochii la aceeasi stea -
mai e nevoie de destin?

Poezie de Lucian Blaga

In ziua in care m-am iubit cu adevarat

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca, in toate imprejurarile, ma aflam la locul potrivit, in momentul potrivit.
Si atunci, am putut sa ma linistesc.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste … Stima de sine.

 

 In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am realizat ca nelinistea si suferinta mea emotionala nu erau nimic altceva decat semnalul ca merg impotriva convingerilor mele.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste … Sunt eu insumi.

 

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa doresc o viata diferita si am inceput sa inteleg ca tot ceea ce mi se intampla, contribuie la dezvoltarea mea personala.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste … Maturitate.

 

 In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa realizez ca este o greseala sa fortez o situatie sau o persoana, cu singurul scop de a obtine ceea ce doresc, stiind foarte bine ca nici acea persoana, nici eu insumi nu suntem pregatiti si ca nu este momentul …
Astazi, stiu ca aceasta se numeste … Respect.

 

 In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa ma eliberez de tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situatii, tot ceea ce imi consuma energia. La inceput, ratiunea mea numea asta egoism.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste … Iubire de sine.

 

 In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa-mi mai fie teama de timpul liber si am renuntat sa mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astazi fac ceea ce este corect, ceea ce imi place, cand imi place si in ritmul meu.
Astazi, stiu ca aceasta se numeste … Simplificare.

 In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa mai caut sa am intotdeauna dreptate si mi-am dat seama de cat de multe ori m-am inselat.
Astazi, am descoperit … Intelepciune.

 In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa retraiesc trecutul si sa ma preocup de viitor. Astazi, traiesc prezentul, acolo unde se petrece intreaga viata. Astazi traiesc clipa fiecarei zile.Și aceasta se numeste … Plenitudine.

 

In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca ratiunea ma poate insela si dezamagi. Dar daca o pun in slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte pretios.
si toate acestea inseamna … Sa stii sa traiesti cu adevarat. 

                                                                                                          

                                                                                                            Peom de Charlie Chaplin

Dor de iarna

In ierni tarzii, cand la fereastra stai pitita,
Cu barbia pe genunchi, cu sufletul plangand,
Privind in zare fulgii, adesea suspinand,
Te-ntrebi daca vreodata vei fi si tu iubita.

Trec ore-n sir iar tu te uiti pierduta-n zare,
Acolo unde peste departari e cel la care tii,
Trecut-au zile peste nopti si inca tu nu stii,
Daca e-n drum spre tine sau daca ti se pare.

O soapta-ar fi de-ajuns, sa puna capat chinului,
Un umar sa te sprijini e tot ce iti doresti,
Dar nu vei putea nicicand sa ceri destinului
O viata-ntreaga alaturi de cel ce il iubesti.


                                                          Alex Ice  

(Ii multumesc lui Alex pentru aceasta poezie.Puteti citi mai multe dintre poeziile lui aici)

Traire

Sunt adiere usoara de primavara,
Am vise senine prinse-n cerul
Adolescentei. Cugetarea mi-e pura si
Sufletu-mi respira naiva inocenta.
  
Sunt stea stralucitoare; totdeauna pura,
Totdeauna albastra, dar mereu calda.

Sunt parfum ametitor de trandafiri.
Cand, in zori, sclipiri de roua imi umezesc
Buzele si raze aurii ma alinta duios,
La usa vietii bat cu-n suspin:
Cine sunt eu, oare?

Sunt dulce susur de apa cristalina.
Gandurile-mi raman limpezi prin vaile
Mult prea intunecoase. Curand voi iesi
La lumina. Cine sunt eu, oare?

                                                               Twinkle Heartstar 

Regasire

Cand o lacrima in suflet iti ingheata,

Timid stralucindu-ti in coltul ochiului,

Cand iubirea te-a tradat in viata,

Sfarsindu-ti puterile sufetului,

Cand speranta a parut ca moare,

Desi toti spuneau a fi nemuritoare,

Cand suferinta in inima iti staruie,

Si sub a ei greutate totul se naruie,

Cand in al tau gand disperat,

Existenta-ti intreaga e in zadar...

Ridica-ti privirea spre cerul instelat!

Drumul tau il vei regasi fara de hotar!

                                               Twinkle Heartstar