joi, 22 iulie 2010

Iubire din prea plinul inimii

Odată, demult, toate inimile din lume s-au întalnit şi, astfel, inimile au fost mărite, inimile au fost multiplicate în puterea lor. Până în ziua de astăzi, inimile au rămas măreţe. De inimi depinde lumea. Inima ta este un întemeietor al iubirii. Acesta este privilegiul inimii tale. Aceasta este puterea sa. Acesta este lucrul pe care inima ta iubeşte să îl facă. Aceasta este menirea sa. Este menită să se stabilească în toate locurile probabile sau improbabile.

Ofera-i inimii tale fiecare oportunitate de a întemeia iubire pe Pământ. Din asta izvorăşte fericirea ta. Toate locurile în care ai căutat iubire, iar iubirea nu a fost, sau iubirea a fugit de tine, sau a fost fugărită. Dacă eşti serios în ceea ce priveşte găsirea iubirii, în întâmpinarea iubirii, în simţirea ei, atunci gândeşte-te la iubire ca fiind dincolo de tine, cu mult dincolo de tine. Vezi tu, iubirea nu este prada ta. Iubirea este darul menit a-l dărui.

Găseşte spaţiul pentru a dărui iubirea care este pentru totdeauna în inima ta. Chiar şi atunci când inima ta se simte deznădăjduită, multă iubire aşteaptă pentru a ieşi, aşteaptă să fie dăruită, aşteaptă să se releve peste tot. Nu este vorba despre faptul că inima ta este un căutător de  atenţie. Inima ta este un dăruitor de atenţie. Dăruieşte acea iubire. Lasă-ţi iubirea să curprindă Pământul. Lasă-ţi iubirea să fie splendidă. Las-o să fie dăruită.

Aşa cum ai răspândi boabe de porumb pentru a hrăni găinile, răspândeşte-ţi iubirea. Dă-i drumul. Nu tu eşti menit a urma cursul iubirii tale. Eşti menit a o elibera. Las-o să fie ridicată de unde o fi, de către cine o fi, de către unul, sau de către mii. Toate aceastea nu cad în grija ta. Grija ta este să dăruieşti iubire din prea plinul inimii tale. Dăruieşte iubire, dăruieşte-o şi dăruieşte-o, până când lumea este scăldată în iubirea ta. Ai putea spune că lumea ar putea deveni inundată de iubire, însă nu poate fi inundată, deoarece iubirea se ridică mereu, tot mai sus.

Iubirea, odată dăruită, nu este niciodată pierdută. De îndată ce iubirea ta ajunge în Rai, ea este suflată înapoi spre Pământ, şi dăruită şi dăruită, şi returnată şi returnată, iar şi iar. Iubirea este eternă. Nu ştiai? Iubirea este precum fulgii de nea. Ajunge peste tot. Iubirea are o direcţie şi o ţintă. Iubirea ştie ceea ce îi place să facă, şi anume să se dăruiască mereu şi mereu, şi încă o data şi încă o dată. Niciodată nu este prea multă iubire, deşi, uneori, pare că este prea puţină. Iubirea ar putea aştepta un moment de bun augur, şi totuşi, iubirea este ea insăşi de bun augur şi nu trebuie să aştepte nimic, în afară de momentul iubirii însăşi.

Iubirea vine prima, şi iubirea ţâşneşte din inima ta. Pretutindeni este ţinta iubirii. Iubirea iubeşte să se aprindă peste tot. Aşa cum frunzele cad din copaci toamna, aşa şi iubirea cade din inima ta. Lasă vântul să o poarte unde o fi. Lasă-ţi iubirea să circule şi să se găsesască peste tot şi imediat.

Iubirea încă mai caută mai mult din ea însăşi. Iubirea ta încă mai caută mai mult din ea însăşi. Iubirea ta, pentru a fi văzută, şi pentru ca tu să o poţi înţelege, trebuie să fie eliberată din inima ta. Atunci când iubirea zboară liberă, atunci vei cunoaşte iubirea care ţâşneşte din inima ta, şi vei ştii că ea nu cunoaşte limite. Iubirea este universal răspândită, şi este vibrantă şi reală. Numai când se aventurează în afară, poate fi văzută iubirea ta. Vizualizează cum iubirea ta iese şi se răspândeşte în toată lumea, dornică de a se darui pănâ când rămâne numai Rai pe Pământ, iar Raiul realizat de tine va fi accesibil tuturor.

(Heavenletters.org)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu